50 de ani de la moartea lui Constantin Brancuşi
“Teoriile nu sunt decat mostre fara de valoare. Numai fapta conteaza.”
Sculptorul Constantin Brancusi s-a nascut in data de 9 februarie 1876, intr-o familie numeroasa din satul Hobita, judetul Gorj. A urmat Scoala de Arte si Meserii din Craiova, dupa care a absolvit Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti, in 1902.
In 1904, pleaca sa isi continue studiile in Munchen, dar dupa sase luni o porneste pe jos prin Bavaria si Elvetia pana la Langres, Franta. In 1905 intra la Scoala Nationala Superioara de Arte Frumoase din Paris si lucreaza in atelierul lui Antonin Mercie. A parasit scoala in 1906, dupa ce a depasit limita de varsta. In acelasi an are si primele expozitii in Paris. In 1909 revine pentru scurt timp in Romania.
Pana in 1914 participa cu regularitate la expozitii colective in Paris si Bucuresti, dupa care inaugureaza si prima sa expozitie din Statele Unite, in New York. Pana sa inceapa cel de al doilea razboi mondial Brancusi este deja celebru si participa la expozitii internationale de anvergura in Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda si Marea Britanie.
Brancusi a avut o contributie covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana, merit recunoscut si pe plan international. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei frantuzesti.
Sculptorul a fost ales postum membru al Academiei Romane, despre geniul sau inovator aparand pana in prezent, in toata lumea, peste 50 de carti si monografii, alaturi de mii de studii si articole dedicate marelui artist.
Cateva dintre lucrarile reprezentative sunt amplasate in Targu-Jiu, acestea fiind celebrele sculpturi Coloana infinitului, Masa tacerii si Poarta sarutului. Constantin Brancusi, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului trecut, s-a stins din viata la Paris in data de 16 martie 1957.
“Brancusi s-a nascut la Hobita si nu va muri niciodata“ - Geo Bogza
|
Exegetii operei brancusiene n-au cazut de acord nici asupra numarului de lucrari care intre in cadrul ansamblului si nici in privinta nomenclaturii ansamblului sau a componentelor sale. Cele trei sculpturi - Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana fara sfarsit - sunt dispuse pe aceeasi axa orientata vest-est, cu lungimea de 1275 m. Masa Tacerii este lucrata in calcar si are urmatoarele dimensiuni: tablia 2,15 m diametru si 0,43 m grosime, piciorul 2 m diametru si 0,45 m grosime. Initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Poarta sarutului, al doilea monumet din cadrul ansamblului, este construita din travertin de Banpotoc. Brancusii a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Dimensiunile acestei lucrari sunt de 5,13 m inaltime si 5,45 lungime. Stalpii au latura de 1,69 m. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Coloana fara sfarsit, considerata de catre Sydnei Geist “punctul de varf al artei moderne”, se afla situata in extremitatea estica a axului care formeaza actuala strada Eroilor. Inalta de 29,33 m, este constituita din 17 module romboidale din fonta initial alamita. Modulele de 1,80 m inaltime si aproximativ 860 kg greutate sunt montate pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Ca intreaga creatie brancusiana, diseminata in toata lumea si ansamblul de la Targu Jiu a determinat din partea exegetilor numeroase interpretari. Ne vom margini insa la ceea ce sustine Constantin Brancusi intr-o scrisoare adresata Aretei Tatarescu imediat dupa inaugurarea ansamblului, precum si la alte referiri facute intr-o serie de documente ulterioare. Intregul ansamblu este un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial. Masa tacerii reprezinta masa de dinaintea confruntarii de la care pleaca la lupta viitorii combatanti si eroi. Acestei explicatii i se aduce si o componenta mitico-filozofica in sensul ca masa ar reprezenta o moara a timpului. Timpul macinat este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul se petrece in tacere. Singurul element tonic era dat de curgerea Jiului, in imediata apropiere. Aleea scaunelor a reprezentat domeniul celor care participa fara sa se implice, prevazator, asteptand finalul; ei reprezinta ordinea impusa si circumstantele. Poarta sarutului este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului prezent pe stalpii portii ar putea fi perceput si ca ochiul care priveste inlauntru. Calea Eroilor este calea “sufletelor eroilor”, este drumul parcurs de la inceputul pana la sfarsitul vietii. Biserica Sfintii Apostoli se incadreaza foarte bine ansamblului, ea constituind componenta religioasa a acestuia. Coloana sau Columna (cum o numea Brancusi) fara sfarsit reprezinta un adevarat “testament spiritual” al marelui artist, un adevarat axis mundi menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului. |
 
|
