ROMÂNII DIN UNGARIA CONDAMNĂ FOLOSIREA LEGII MINORITĂŢILOR DIN UNGARIA ÎN INTERES PERSONAL
COALIŢIA ROMÂNILOR din Ungaria şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta atrage cu îngrijorare atenţia opiniei publice asupra faptului că în Budapesta şi în unele localităţi din Ungaria au apărut deja aşa-numiţii „pui de cuc”, intruşi necunoscuţi în rândul comunităţii româneşti, care vor să candideze ca români la alegerile de autoguvernări minoritare de la 1 octombrie 2006.
Link: http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/romanii-din-ungaria-condamna…
Pe 25 noiembrie 2005 s-a modificat Legea Minorităţilor din Ungaria, care a produs schimbări în procedura alegerilor minoritare. Parlamentul, la propunerea majorităţii grupurilor minoritare, a adoptat varianta mai puţin severă a modificării legii. Din cele 13 minorităţi naţionale şi etnice din Ungaria, şase comunităţi au fost pentru varianta mai severă, iar alte şase pentru varianta mai simplificată. Balanţa a fost înclinată în favoarea variantei mai simple tocmai de către Traian Cresta, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Această variantă, adică participarea fără control, din proprie iniţiativă la alegerile minoritare, defavorizează cel mai mult tocmai comunitatea românească din Ungaria, acea comunitate care deja de 8 ani este invadată de persoane necunoscute în autoguvernările aşa-zis româneşti.
În cunoştinţa acestor cazuri antecedente, este de-a dreptul scandalos ca tocmai Asociaţia pentru Reprezentarea Intereselor Românilor din Ungaria (ARIRU), înfiinţată de conducerea actuală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, să sprijine în Budapesta candidatura unor persoane necunoscute sau a unor persoane vădit din afara comunităţii, care nu cunosc limba română.
Ba mai mult, unii candidaţi sprijiniţi acum de ARIRU, la alegerile din 1998 şi 2002 au fost susţinuţi de Uniunea Democratică Maghiaro-Română, condusă de binecunoscutul Zoltan Papp, a cărui nume se leagă strâns de fenomenul „etnobussiness”-ului din Ungaria. Aceste persoane necunoscute comunităţii româneşti din Ungaria au blocat în 1998 înfiinţarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. În 2002, Uniunea Democratică Maghiaro-Română a avut şi mai mulţi candidaţi la alegerile minoritare româneşti.
Datorită unor astfel de fenomene, satele, localităţile cu comunităţi româneşti istorice din Ungaria (cum sunt, printre altele, Micherechi, Jula, Seghedin) au rămas fără reprezentanţi în conducerea AŢRU.
Asociaţia pentru Reprezentarea Intereselor Românilor din Ungaria, condusă de Gheorghe Gulyas, primarul Chitighazului, vicepreşedintele AŢRU, sprijină candidatura pentru alegerile din această toamnă a numeroşi „străini”. Asta dă dovadă de faptul că cei care se autointitulează lideri ai comunităţii româneşti nu acordă importanţă apartenenţei la această comunitate, precum nici cunoaşterii limbii române.
Condamnăm public acele persoane care folosesc Legea Minorităţilor în scopuri personale.
Protestăm contra faptului ca unele persoane să-şi satisfacă ambiţiile politice pe spatele comunităţii româneşti din Ungaria.
Protestăm ca banii statului să fie cheltuiţi pentru scopuri pseudo-minoritare.
Cerem sprijinul tuturor forurilor, instituţiilor competente, din Ungaria şi România, să nu mai permită fenomenul „etnobussiness”-ului, care, dacă nu-l vom opri, va duce la pieirea comunităţii româneşti din Ungaria.
Teodor Martin, Coaliţia Românilor din Ungaria
Gabriela Elekes, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta
Comments(0)
Ministrul de Externe al Ungariei, Kinga Göncz, a calificat proiectul de exploatare a minei de aur de la Rosia Montana, din România, ca fiind daunator mediului înconjurator din ambele tari. Daca acest proiect va fi realizat, el va reprezenta un pericol pentru mediul înconjurator din România si Ungaria, a declarat ministrul luni, 28 august, în urma întîlnirii cu omologul sau român, Mihai-Razvan Ungureanu. La Rosia Montana, firma româno-canadiana Gold Corporation intentioneaza sa extraga în urmatorii 17 ani peste 330 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Pentru extractia minereurilor, compania doreste sa foloseasca cianuri, substante extrem de otravitoare. Lucrarile pregatitoare, care includ si stramutarea populatiei din zona, au costat Gold Corporation, în ultimii sapte ani, o mare parte din suma totala planificata pentru investitiile de 400 milioane de euro. Ministerul Mediului din România a anuntat ca va decide în luna septembrie asupra dreptului de exploatare la Rosia Montana, iar autoritatile ungare au atras atentia ca o posibila catastrofa provocata de cianuri ar afecta în mare parte si mediul înconjurator din Ungaria. Ambele parti sînt îngrijorate de posibilitatea repetarii accidentului din anul 2000, cînd cantitati mari de cianuri dintr-o alta mina de aur din România s-au revarsat în Tisa, provocînd daune mari mediului înconjurator.
IN LUNA MAI, saptezeci dintre familiile victimelor masacrului de la Katyn din 1940 au deschis, la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului din Strasbourg, un proces pentru daune si reparatii. Unii vor ca vinovatii aflati inca in viata sa fie judecati, altii, doar ca faptele sa fie recunoscute, iar Rusia sa dezvaluie tot ce stie despre acestea.
Gabriel Gherasim: Domnule Roşca, vă rog daţi-ne câteva date biografice.
Citiţi Declaraţia de Interese a Dl-ui Ministru Mihai-Răzvan Ungureanu… şi trageţi singuri concluziile de rigoare
Am meditat mai adînc la vremurile noastre, dacă nu cumva procesul se prelungeşte, dacă nu cumva viziunea dostoievskiană a mers dincolo de comunism. Dumnezeu ne-a ajutat şi am scăpat de povara comunismului, prin jertfele din decembrie ‘89, intrînd într-o altă eră. Iată însă că avem o altă perspectivă: dacă ne-am confruntat cu Răsăritul bolşevic, de data aceasta ne îndreptăm cu faţa către Occidentul european (care se autodefineşte drept "Europa" însăşi şi care ne invită să intrăm în ea, ca şi cum noi n-am fi fost niciodată europeni).














