Demn,de multe ori demn,este acela ce nu-si iroseste vremea in zbuciumul unei lumi corupte,nepierzindu-si pretioasele clipe ale vietii in tulburi si trecatoare preocupari.Demni sint aceia ce isi inchina darul vietii Celui Prea Inalt,slujind Lui si semenilor contribuind astfel,calauziti de Duhul Sfint,la marea opera de mintuire.Cit de mareata si plina de sens este vesnicia comparativ cu limita unei vieti pamintesti numarata pe parcursul citorva ani buni,decenii-traind mereu cu sperante;ani parcursi alaturi de bucurii ori completati de dureri fizice sau de ordin sufletesc.
Inteleptii lumii graiesc vrute si nevrute promitind bunastare si belsug,uneori aducind incercari si deznadejde in plan social si peste care,spun ei,vom trece doar incercati de broboane de sudoare sau… niciodata.
,,Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii”care se revarsa cu adevarat peste ,,luminatorii”putini de la marginea veacului acestuia atit de controversat,insa mereu in oferirea unor vagi si indepartate sperante.Viata de credinta imputinindu-se ne face sa uitam adesea de ,,propovaduitori drepti”din trecut sau din prezent, ignorindu-I adesea.Asa ne trezim cu trecutul si prezentul ce apasa pe umerii nostrii,cintarind putinatatea binelui pe care ar fi trebuit sa il implinim insa indiferentismul parca nu ne da pace.
Slava Cerescului Parinte se lasa asteptata in inima noastra vazindu-ne zgircenia cu care ne dedicam Lui,uitindu-ne adevarata menire si identitate(de crestin)in preocupari fara de sens si ajungind la concluzia ca pentru suflet nu am reusit sa facem prea mult.
Egoism,indiferenta,uitare?Poate la un loc toate acestea ne umbresc idealul propriei mintuiri peste care troneaza eu-l personal,orbitor si nimicitor.Cit mai avem in preajma,,luminatori”sa-i purtam pe bratele inimii noastre facind loc mesajului lor aducator de vesnicie.Marturia acestora ne obliga mereu.
,,Luminatori”la marginea unui veac prabusit,in disperare,sint printre noi facindu-si datoria pe care o avem fiecare defapt-trebuie sa le facem loc aproape de noi incercind sa intelegem grija cu care vor sa ne aduca binele ceresc.
pr.stavr. Radu Botis
alexa on
septembrie 8, 2007
cum se poate adauga bannerul tau pe un alt blog wordpress?
” Hotii fura noaptea ” .
Noi spunem adevarul ziua !
ionut florin on
ianuarie 12, 2008
vreau sa lucrez in cadrul institutilor statului sunt un fost sportiv de performanta component al lotului national de box am 35 ani am terminat liceul teoretic iulia asdeu din lugoj specializarea filologie va multumesc
Educaţia Individului într-un Spirit Civic Autentic şi în Plan Informaţional pot crea în Societate o Forţă suficient de Puternică care să Ajute la o Schimbare Fundamentală în Bine.
Luminatori la marginea veacului
Din ciclul,, Ginduri pentru sensul vietii”
Demn,de multe ori demn,este acela ce nu-si iroseste vremea in zbuciumul unei lumi corupte,nepierzindu-si pretioasele clipe ale vietii in tulburi si trecatoare preocupari.Demni sint aceia ce isi inchina darul vietii Celui Prea Inalt,slujind Lui si semenilor contribuind astfel,calauziti de Duhul Sfint,la marea opera de mintuire.Cit de mareata si plina de sens este vesnicia comparativ cu limita unei vieti pamintesti numarata pe parcursul citorva ani buni,decenii-traind mereu cu sperante;ani parcursi alaturi de bucurii ori completati de dureri fizice sau de ordin sufletesc.
Inteleptii lumii graiesc vrute si nevrute promitind bunastare si belsug,uneori aducind incercari si deznadejde in plan social si peste care,spun ei,vom trece doar incercati de broboane de sudoare sau… niciodata.
,,Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii”care se revarsa cu adevarat peste ,,luminatorii”putini de la marginea veacului acestuia atit de controversat,insa mereu in oferirea unor vagi si indepartate sperante.Viata de credinta imputinindu-se ne face sa uitam adesea de ,,propovaduitori drepti”din trecut sau din prezent, ignorindu-I adesea.Asa ne trezim cu trecutul si prezentul ce apasa pe umerii nostrii,cintarind putinatatea binelui pe care ar fi trebuit sa il implinim insa indiferentismul parca nu ne da pace.
Slava Cerescului Parinte se lasa asteptata in inima noastra vazindu-ne zgircenia cu care ne dedicam Lui,uitindu-ne adevarata menire si identitate(de crestin)in preocupari fara de sens si ajungind la concluzia ca pentru suflet nu am reusit sa facem prea mult.
Egoism,indiferenta,uitare?Poate la un loc toate acestea ne umbresc idealul propriei mintuiri peste care troneaza eu-l personal,orbitor si nimicitor.Cit mai avem in preajma,,luminatori”sa-i purtam pe bratele inimii noastre facind loc mesajului lor aducator de vesnicie.Marturia acestora ne obliga mereu.
,,Luminatori”la marginea unui veac prabusit,in disperare,sint printre noi facindu-si datoria pe care o avem fiecare defapt-trebuie sa le facem loc aproape de noi incercind sa intelegem grija cu care vor sa ne aduca binele ceresc.
pr.stavr. Radu Botis
cum se poate adauga bannerul tau pe un alt blog wordpress?
” Hotii fura noaptea ” .
Noi spunem adevarul ziua !
vreau sa lucrez in cadrul institutilor statului sunt un fost sportiv de performanta component al lotului national de box am 35 ani am terminat liceul teoretic iulia asdeu din lugoj specializarea filologie va multumesc
Desteapta-te romane!