Când politicianul îl asasinează pe istoric


Autor: Marcel Radut Seliste

Marturisesc ca, un timp, l-am privit pe domnul Adrian Cioroianu, de la foarte mica inaltime a pozitiei mele sociale si, eventual, intelectuale cu o oarecare speranta. Nadejdea mi-a fost spulberata in aceasta vara.

Debutul carturaresc, dar si cel politic al domnului Cioroianu erau promitatoare. Istoric activ si aparent emancipat de mentalitatea si practicile comuniste, publicist iscusit, politician abil – ramane in luminile rampei, fara a se lasa antrenat in scandaluri -, dl Adrian Cioroianu dovedea potential cultural si civic, precum si hotararea de a lasa urme adanci pe unde trece. Inconsecventele ori momentele de fariseism, carora le-a cazut prada deja, le-am pus pe seama tineretii, care ne aseamana, si a intelegerii diferite a relatiei dintre romani si Dumnezeu, intelegere care ne separa total. In treacat fie spus, domnia sa este un adept infocat al Noii Europe sincretiste, pe cand eu raman un critic moderat dar ferm al acesteia.

In vara fierbinte a acestui an, dl Adrian Cioroianu mi-a spulberat speranta, demonstrandu- mi ca de la sublim la ridicol distanta ramane aceeasi, adica un singur pas, ca in umbra unei false straluciri intalnesti cel mai adesea intunericul adand al nimicului, ca lumea este intr-adevar lasata, deocamdata, in voia celor puternici in cele ale materiei si slabi in cele ale duhului.

 

Doar nestiinta?

 

Dl Cioroianu pozeaza intr-un fel de cruciat al puritatii– s-o numim democratice- – a Bisericii, autodefinindu- se „intelectual, urmas de preoti si actuala modesta talpa pe care se sprijina Biserica Ortodoxa Romana”, intr-un demers jurnalistic sustinut in paginile revistei „Dilema Veche” (numarul 125/2006).

Mazgalitura, caci prietenia cu adevarul ma oblig sa folosesc acest cuvant, mazgalitura dlui Adrian Cioroianu, intitulata „Scrisoare deschisa Sfantului Parinte Teoctist, Patriarhul BOR”, incepe cu un fel de marturisire a nestiintei dansului in cele ale titulaturilor ierarhilor Bisericii, comparand aceasta nestiinta – oricum socanta si rusinoasa pentru un om care se declara „urmas de preoti” – cu confuzia pe care o facuse in prima zi de armata intre gradul de capitan si gradul de caporal. Acest caporal i-a pedepsit eroarea cu o injuratura, moment pe care intelectualul Adrian Cioroianu tine mortis sa-l povesteasca Patriarhului, desi, prin continutul sau, intamplarea cu caporalul se regaseste in zona bancurilor cu Bula, decat in dialogul dintre un credincios educat si Patriarhul sau. Din teama sa nu-l jignesc pe dl Cioroianu, dar si pentru ca prezum o oarecare evolutie intelectuala a domniei sale de la nivelul de adolescent incorporat in armata, la pozitia de senator al Romaniei, imi este greu sa cred ca a fost sincer in aceasta marturisire si banuiesc ca, de fapt, dansul a operat o puerila asezare in context a ideii ca nu titulaturile si cunoasterea/ necunoasterea lor conteaza, ci calitatea sufleteasca a omului.

 

Vesnica sperietoare agitata de Stang: legionarismul

 

Raman insa convins ca domnul Adrian Cioroianu a scris cu toata luciditatea ofensa la adresa Patriarhului. Autosesizandu- se ca un fel de garant al stabilitatii si sigurantei nationale, dar si ca instanta morala, mai presus de Adunarea Nationala Bisericeasca si de Sfantul Sinod al Bisericii, carora li se subordoneaza administrativ Patriarhul, si mai cu seama ca un fel de ales al lui Dumnezeu trimis sa dea directive Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane, domnul Adrian Cioroianu solicita acid Parintelui Patriarh sa tine preotii „departe de desantarea neo-legionarismului ca tinde sa-mboboceasca pe la noi”, ” ca haremul in care ideologiile criminale s-au imperecheat cu unii clerici romani sa apuna”.

Marea durere, marea zbatere a „credinciosului” Cioroianu este legionarismul sau mai exact neo-legionarismul prada caruia Biserica ar fi in pericol sa cada. Domnul Cioroianu isi doreste sa nu-i mai barfim „pe urmasii lui Moise, pe urmasii lui I.G. Duca sau pe urmasii lui Darwin”. Curioasa alaturare de urmasi.

 

I.G. Duca

 

Domnul Adrian Cioroianu il aminteste pe I.G. Duca. Nu voi comenta prea mult, pentru ca nu doresc sa intru pe terenul alunecos al interpretarii partinice a istoriei. Il intreb doar pe istoricul Cioroianu daca este vorba de acel I.G. Duca pe care nu-l dezvaluie istoria. Fruntasul liberal care la 7 iunie 1930 protesta in cadrul sedintei Comitetului Executiv al P.N.L., impotriva „restauratiei” , intoarcerea pe tronul tarii a Regelui Carol al II-lea, un fel de lovitura de stat despre care spunea ca „este cea mai primejdioasa aventura ce s-a putu face si este tot ce poate aduce mai mult rau consolidarii noastre nationale si situatiunii tarii in toate privintele, (…) o primejdioas aventura la care nu pot sa iau parte, la care refuz sa ma duc chiar daca viata mea politica ar lua sfarsit azi” (in ziarul liberal „Viitorul”, din 8 iunie 1930), pentru ca in noiembrie 1933, acelasi lider liberal sa accepte numirea sa in functia de prim-ministru de catre Carol al II-lea, devenind un instrument aproape docil al politicii Regelui ce prevestea viitoarea dictatura regala. Seful de guvern a carui instransigenta violenta a intrat in conflict cu intransigenta politica a Miscarii Legionare aflata in plina ascensiune, sfarsindu-si viata sub gloantele lui Nicolae Constantinescu, un simpatizant al „Garzii de Fier”. Un asasinat politic in a carui organizare nu s-a dovedit, in acele timpuri, ca ar fi fost implicata Miscarea Legionara, formatiune politica pe care o gasi, la 25 noiembrie 1937, functionand legal si parte a unui pact de neagresiune electorala cu Partidul National Taranesc si cu onorabilul Partid National Liberal– Georgist, incheiat cu semnaturile lui Corneliu Zelea-Codreanu, Iuliu Maniu si Gheorghe I. Bratianu.

 

Rea-credinta deconcertanta

 

In misiva pe care o trimite Parintelui Stoica de la Patriarhie, cel care, in numele Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, ii oferise un raspuns crestinesc, de bun simt si in duhul iubirii crestine si al impacarii, domnul Adrian Cioroianu imi dovedeste ca manupuleaza grav trecutul si prezentul, amestecandu- le nepermis. A acorda, printre randuri, cvasi-anonimei organizatii neguvernamentale „Noua Dreapta” calitatea de urmasa a Miscarii Legionare este pe cat de hilar pentru un istoric serios, pe atat de ipocrit pentru un om politic care se vrea a fi responsabil. „Noua Dreapta” a avut prezenta de spirit, dar evident si interesul propagandistic, sa se implice in protestele firesti la adresa mascaradei homosexualilor, minoritari sexuali care, desi aflati in legitima manifestare a dreptului la libera exprimare, au lezat prin marsul si mai ales prin cererile lor -precum legalizarea casatoriilor homosexuale – drepturile majoritatii la apararea, conservarea si promovarea traditiilor nationale autentice, care, cu siguranta, se regasesc si in preocuparea domnului Cioroianu legata de „calea pe care o va lua societatea in care traieste”. Apoi, a cataloga „Noua Dreapta” ca organizatie extremista este apanajul Justitiei, or Justitia a acordat, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, statutul legal de o.n.g. pentru aceasta organizatie. Daca onorabilul cetatean Adrian Cioroianu detine si alte informatii decat cele pe care le-a cules superficial si dezlanat de pe site-ul „Noii Drepte” , pentru a le folosi in scrisoarea adresata Parintelui Stoica, atunci il indemn cu caldura sa se adreseze organelor in drept ale statului. Daca nu, ii recomand domnului Cioroianu sa nu se mai aventureze in afirmatii care devin nu numai campanie de imagine pentru insignifianta grupare „Noua Dreapta”, dar si posibile impedimente in calea unei atitudini serioase si legale fata de gesturile extremiste care, intr-adevar, pun in pericol siguranta nationala. Altfel, domnul Cioroianu se va trezi in ingrata calitate de propagandist fara voie al epigonilor lui Corneliu Zelea Codreanu care, adunati in „Noua Dreapta”, traiesc in afara timpului si ii ofera dansului prilejul unor digresiuni ieftine.

 

Domnul Cioroianu mai presus decat Justitia

 

Cat priveste pericolul legionar, iata, domnule Cioroianu, ce se spune in textul unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila prin sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, emisa in februarie 2006, in dosarul profesorului brasovean Grigore Oprita, acuzat de „propaganda nationalist- sovina si pentru organizarea grupari fasciste”: „In Romania, ca stat democratic, exprimarea unor opinii sau convingeri legate de doctrina sau Miscarea Legionara nu sunt interzise (…)

Domnule Adrian Cioroianu, nu putem „transporta” peste timp, in trecut, valorile democratiei post-capitaliste europene a anilor 2000 si eticheta in numele acestor valori, actiunile politice si evenimentele dramatice si sangeroase ale istoriei interbelice romanesti. Nu ne este permis a utiliaz mituri, precum cel al lui Iorga, in care se separa eronat marele si exceptionalul om de cultura, de jalnicul, orgoliosul si incapabilul om politic, in beneficiul celui dintai si pentru intretinerea artificiala in constiintele contemporanilor nostri a unei jumatati de adevar. Nu ne este ingaduit sa ne afisam ca aparatori ai valorilor nationale si democratice autentice, confundand aceste valori cu pseudo-valori importate de aiurea prin intermediul diferitelor influente internationaliste, masonice, ecumeniste, globaliste ori mai stiu eu de ce alta origine, care au asediat si asediaza de vreo doua secole sufletul romanesc, dorin sa-l modeleze altfel decat a ingaduit Dumnezeu.

 

O precizare despre „nationalismul” Bisericii

 

Ortodoxia, domnule Cioroianu, are un caracter universal tocmai pentru ca are caracter national. Crestinismul ortodox se pogoara catre oricare neam care il primeste liber, asezand neamul respectiv, in comuniune si neamestecare, alaturi de celelalte neamuri, intr-o egalitate randuita de Dumnezeu si nu de biete, efemere si incomplete legiuiri omenesti, tot asa cum Hristos intrupandu-Se, rastignandu- Se si inviind pentru fiecare om, S-a intrupat, S-a rastignit si a inviat pentru intreaga umanitate, daruind fiecaruia si tuturor posibilitatea mantuirii. Daca Biserica Ortodoxa Romana isi asuma caracterul national, aceasta o face nu din nostalgii nationaliste, ci pentru ca Dumnezeu a randuit-o sa pastoreasca, prin clerul, monahii si marii sai duhovnici, sufletul poporului roman, parte inseparabila a acestei Biserici. Cred ca v-as ofensa daca as incepe sa insirui nesfarsita lista a contributiilor Ortodoxiei si ale Bisericii Ortodoxe Romane la istoria si calatoria neamului nostru prin lume catre Dumnezeu. Cunoasteti aceasta mult mai bine decat mine…

Inchei cuvantul meu despre impoliteturile adresate de tanarul domn Adrian Cioroianu venerabilului nostru Parinte Patriarh, cu un citat dintr-o scrisoare al carei autor ii las domniei sale placerea sa-l descopere: „Datoria elementara a unui om corect este sa se informeze si la omul pe care il judeca”.

Anunțuri

2 gânduri despre “Când politicianul îl asasinează pe istoric

  1. Sunt si eu dezamagit de domnul Cioroianu. Intr-o emisiune la TVR, din septembrie 2006, specialistul in istorie contemporana Cioroianu,a afirmat ca in iunie 1941 la Iasi au murit 13000 evrei,ceea ce, din cate stiu dintr-un studiu de specialitate,depaseste de cateva ori numarul victimelor.Calitatea de om de stiinta, de specialist in istorie, il obliga pe domnul Cioroianu sa faca publice toate documentele pe care le-a cercetat,care dovedesc numarul victimelor, sau sa renunte la activitatea de istoric si sa se rezume la gazetarie, unde nu se cere rigoarea afirmatiilor.
    O impresie penibila au lasat raspunsurile infantile ale domnului Cioroianu intr-o discutie cu distinsul profesor universitar Gorovei, in cadrul aceleiasi emisiuni.
    Subscriu intru-totul la punctul dumneavoastra de vedere, exprimat in scrisoare.

    Cu stima Vizitiu Adam.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s