Sindromul stresului pre-traumatic


Gilad Atzmon *

austria_past_present.jpg

„Este greu de admis, dar saizeci de ani doar dupa Holocaust, poporul evreu este, din nou, pe cale de a fi distrus – cel putin in propriul lui stat, in care 40% din evreii din lume sunt concentrati. Dovezi ale gravitatii pericolului pot fi gasite nu numai in amenintarile explicite ale presedintelui Iranului, intarite de un program de armament care i-ar putea pune la dispozitie mijloacele pentru a-si indepilni amenintarile; se pot gasi de asemeni in articolele recent publicate in presa europeana, care dezbat posibilitatea „disparitiei” Israelului, prezentata ca o „ipoteza rezonabila de lucru”. Dovezi suplimentare privitoare la nivelul acestei amenintari sunt faptele ca Israel nu numai ca este singura tara din lume amenintata de distrugere, dar si singura al carei drept la existenta face obiectul unor sondaje de opinie internationale, la care multe dintre persoanele intrebate raspund negativ. Este o cinste la care nici macar Iranul, Coreea de Nord si Africa de Sud sub regimul apartheid-ului nu au putut ajunge” (Yair SHELEG, Ha’aretz).Chiar daca multe persoane ar putea gasi provocator sau amuzant faptul ca nici macar un israelian de dreapta nu poate vedea cea mai mica raza de lumina la capatul tunelului sionist, a citi ca israelienii au inceput de pe-acum sa se gandeasca foarte serios la urmatoarea lor Shoah este totusi destul de surprinzator. Voi demonstra aici ca aceasta forma precisa de meditatie macabra face din Israël, din israelieni, din sionistii si neoconservatorii din intreaga lume cei mai periculosi dusmani ai pacii mondiale.

Intr-adevar, cei care doresc sfarsitul Israelului, al JOS-ului (Jewish Only State), sunt din ce in ce mai numerosi. Cu toate astea, nimeni nu se intrece in proiecte asasine sau „finale” impotriva evreimii mondiale, nici macar a dragului ei stat evreu. In sferele mediatice sau politice, nimeni nu impinge catre un homicid impotriva evreilor sau impotriva statului evreu. Pornind de aici, tendinta iudeo-centrica bine stabilita, constand in interpretarea oricarei critici politice sau ideologice legitime ca o perpetrare a unui iudeocid viitor, trebuie interpretata ca o forma acuta de paranoia, apropiata de psihoza colectiva, pe care o definesc ca sindrom al stresului pre-traumatic (SSPT).

Continuare: http://ro.altermedia.info/orientul-mijlociu/sindromul-stresului-pre-traumatic_6545.html#more-6545

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s