Douazeci de ani pe Muntele Athos


Sursa: EvZ / 16 Martie 2007 / http://evz.ro/article.php?artid=296524

Profesorul Florin Marinescu studiaza de doua decenii documentele romanesti de pe Athos

Un altfel de calugar. Profesorul Florin Marinescu si-a dedicat ultimii 19 ani studierii documentelor romanesti aflate in biblioteca de pe Muntele Athos, dar mai sunt mii pe care inca nu le-a descifrat. Si-a propus sa-si termine „proiectul” in 2035.

Romanii, sprijinitori ai comunitatii athonite

Cu greu poate cineva sa se intalneasca, in Atena, cu prof. dr. Florin Marinescu, mai tot timpul este plecat pe Muntele Athos, unde studiaza vechi documente romanesti din imensa biblioteca de acte a calugarilor.

A urcat Sfantul Munte de cel putin o suta de ori, spune profesorul in varsta de 61 de ani pentru ca, pe langa curiozitatea stiintifica personala, se simte raspunzator sa imbogateasca istoria neamului romanesc cu informatii despre ajutorul acordat manastirilor athonite de domnitorii si boierii Tarilor Romane si sotiile lor.

„Intr-o perioada in care sarbii erau sub ocupatie otomana, iar influenta politica a Rusiei scazuse, romanii au fost singurii sprijinitori ai comunitatii ortodoxe de pe Muntele Athos”.

Noutatile descoperite de prof. Marinescu urmeaza a fi publicate, rand pe rand, dar munca sa minutioasa in biblioteca athonita nu se va sfarsi decat in 2035. Cel putin asa si-a facut el planificarea.

„Traiesc in zona fara granite a ideilor”

Studierea documentelor de pe Sfantul Munte l-a atras dintotdeauna, interesul lui pentru Grecia fiindu-i trezit de mama lui, nascuta in spatiul elen: „Sunt greco-roman, din mama grecoaica din Insula Skopelos si tata oltean, crescut la Calafat, in judetul Dolj. Din aceasta combinatie a iesit un paleograf”, rade profesorul.

Adica este specialist in descifrarea documentelor vechi, cu stabilirea autenticitatii si datarea lor. Nu se simte mai mult grec sau mai mult roman. „Constantin Aristia, eterist, spunea in 1938 „sunt de neam grec, de patrie roman, de religie ortodox si locuiesc in capitala Tarii Romanesti, Bucuresti”. Asa simt si eu, dar imi place sa spun ca traiesc in zona fara granite a ideilor”.

Omul potrivit, la locul potrivit

Florin Marinescu a venit in Grecia in 1978, la 10 ani dupa moartea tatalui sau, impreuna cu mama, care era conferentiar de greaca veche si latina la Universitatea Bucuresti. El terminase Facultatea de Istorie, isi daduse doctoratul si lucra la Biblioteca Academiei Romane.

La un an dupa ce s-a stabilit in Atena, si-a inceput activitatea la Centrul de Cercetari Neogrecesti, din cadrul Fundatiei Nationale de Cercetari a Greciei, iar din 1981 si-a inceput drumurile catre Muntele Athos.

„Mentorul meu, bizantinologul Dumitru Nastase, a fost chemat atunci de niste calugari pentru a descifra 59 de documente pe care ei le banuiau a fi fost scrise in limba romana. Erau acte provenite de la domnitori si mitropoliti romani. S-a intamplat sa fiu si eu acolo si am inceput impreuna munca asta, in care am ramas, in ultimul timp, doar eu, Dumitru Nastase fiind acum profesor universitar de istorie, la Iasi.”

Printre alte marturii scrise de la Athos, Florin Marinescu se ocupa in prezent si de documente despre familia Moruzi (care a dat si doi domni, in secolul al XVIII-lea – Constantin si Alexandru), sunt peste o mie de acte.

Nu-i place sa se laude, insa, daca tot am inceput discutia, marturiseste ca este „singurul paleograf de scriere chirilica romaneasca in Grecia si singurul care are acces la arhivele in limba romana aflate in biblioteca manastirilor athonite”. E bucuros ca poate studia documentele de pe Muntele Athos, dar e si trist. Sufera ca n-are cine-i calca pe urme.

CINE STIE, CASTIGA

Pantelimonul vechi si Romania de azi

> Cariera spectaculoasa a lui Florin Marinescu nu a inceput fulminant. Dupa terminarea facultatii, el a predat un timp istoria la doua scoli din comuna Pantelimon, langa Bucuresti.

> „Ma gandesc cu placere la acea perioada, concepeam orele ca un fel de concurs „Cine stie, castiga!”, ca sa le trezesc interesul pentru istorie. Cred ca elevii mei ma tin minte si acum.

In ‘69 era un serial britanic, „Forsyte saga”. Intr-o seara m-a intrebat o eleva daca le dau drumul mai devreme, ca sa prinda filmul. Fireste ca i-am lasat! A fost o revelatie pentru mine interesul lor pentru acest serial, in acea epoca austera, era un act de cultura”.

> Romania de azi il dezamageste mai ales sub doua aspecte: alcoolismul si involutia pana la vulgarizare a limbii romane, „expresii precum „ba, nenica” si „manca-ti-as gura” au ajuns sa fie folosite si in medii intelectuale”.

Anunțuri

Un gând despre “Douazeci de ani pe Muntele Athos

  1. Doresc consultarea, DACA SE POATE, a lucrarii Domnului Profesor Florin Marinesc, sustinuta in anul 2008, la Academia de Stiinte din Moldova: „Manastirea de langa Focsani”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s