Scrisoare de 1 Iunie adresata medicilor ginecologi si asistentelor medicale


Dragi prieteni medici-ginecologi si asistente medicale,

 

Munca medicilor si a asistentelor medicale are o mare insemnatate pentru oameni si ea, in multe locuri, nu se bucura de rasplata cuvenita. Nedreptatile sunt, in general, de ordin social, iar la acest nivel se produc nedreptati foarte multe cu alti oameni, care, desi isi practica cu demnitate profesia, sunt pusi in fata faptului de a nu avea resurse financiare pentru un trai demn pentru ei si pentru copiii lor.

 

Munca medicilor ginecologi are, chiar in acest context, o insemnatate si mai mare caci se desfasoara acolo unde realitatile sunt de-a dreptul dramatice. Medicii decid daca un copil din uterul mamei poate sa traiasca sau nu. Avortul inseamna moartea unui copil. Iar un copil poate plange cu lacrimi fierbinti pe umarul mamei sau poate fi vazut in uter, cu mijloacele tehnologiei moderne, cum isi duce mainile la ochi atunci cand sufera.

 

Din pacate, o mare parte dintre oameni nu au ochi sa vada aceste zeci si sute de mii de morti. O parte din oameni sau, in anumite momente, toti oamenii au ochii mintii si ai sufletului orbiti de o nestiinta sau de o patima omeneasca. Iar aceasta orbire este intretinuta de multe guverne si parlamente, prin legi care stimuleaza avortul. O multime de institutii de stat sau de organizatii finantate de industria sexului nu tin seama de realitatile dramatice ale avortului. Este o realitate confirmata de stiinta moderna ca un copil in uterul mamei are toate insusirile fundamentale omenesti. Genetica arata ca in grauntele uman se afla inradacinate toate informatiile biologice specifice omului. Este doar o problema de timp, de varsta, ca ochii nostri sa vada in copilul din nenascut omul pe care il respectam mai tarziu. Guvernele si parlamentele se afla in situatia de a face legi care sa-i selecteze si sa-i trimita la moarte pe copiii nenascuti vulnerabili doar pentru faptul ca se deosebesc de noi prin locul unde se afla.

 

Problema avortului, insa, poate fi cunoscuta cel mai bine, daca este privita din punct de vedere moral. Si, desi nu avem putere in multe momente sa recunoastem, viata omului are cea mai mare valoare doar in plan moral. Nu putem iubi daca nu ascultam vocea mintii si a sufletului. Iar fara iubire, oricine o poate recunoaste, nu poate fi viata omeneasca.

 

Cum sa nu-i iubim pe cei slabi – pe parintii batrani si uneori neputinciosi, pe oamenii grav bolnavi, pe oamenii aflati la mare ananghie?  Iar copiii nenascuti se afla printre acesti oameni, ai nimanui. Legile nu-i apara. De ce sa nu-i iubim la fel ca pe mamele lor, carora in marea majoritate a deciziilor de avort, afirmam ca le salvam viata sau, si mai ciudat, afirmam ca le ajutam sa-si faca viata mai frumoasa si mai buna?

 

Din pacate, o mare parte dintre oameni apreciaza mecanic, ca un calculator, care copil ne poate aduce fericirea, implinirea morala si care nu. In Romania, aproape toate femeile au 2-3 avorturi si au decis sa traiasca alaturi de ele un singur copil. Medicii ginecologi, din nefericire, sunt tarati sa fie parte decisiva in aceste tragedii. Cei care practica ginecologia pot aduce multa alinare femeilor suferinde. Romania este tara cu cea mai mare densitate a cazurilor de cancer mamar si uterin din Europa. Prin programe de preventie, coordonate de medici ar fi readuse de la moarte sigura multe din aceste femei.  Multe lucruri bune pot fi facute in domeniul bolilor cu transmitere sexuala si HIV/SIDA.

 

Medicii ginecologi au cel mai insemnat rol in insanatosirea femeilor care se afla in suferinta. Ei au de asemenea un rol la fel de insemnat in a asigura o viata sanatoasa copiilor din uter. Practicata in felul acesta meseria de medic ginecolog revine la marea traditie care spune ca nu boala, ci omul bolnav, luat cu tot ce are, trup si suflet, trebuie tratat. Aceasta mare insemnatate pe care o are in plan uman ii confera medicului autoritatea de a fi factor decisiv la crearea legilor ce tin de sanatatea oamenilor. Faptul ca avortul este legalizat arata ca politicianismul si jocul intamplarii decid asupra vietii copiilor.

 

Dragi medici ginecologi, fie ca aceasta zi de 1 iunie 2007 sa marcheze inceputul insanatosirii morale si sufletesti a multora dintre noi. Sa-i iubim pe copii ca pe noi insine caci sufletele noastre pot fi la fel de curate ca ale lor. Si cu atat mai mult, sa-i iubim pe copiii nenascuti, cei neiubiti si neaparati de vreo lege.

Larisa Iftime, Asociatia Provita Media, Bucuresti

Bogdan I. Stanciu, Asociatia Provita pentru nascuti si nenascuti, Bucuresti

Anunțuri

Un gând despre “Scrisoare de 1 Iunie adresata medicilor ginecologi si asistentelor medicale

  1. Buna ziua sunt o fata de 20 de ani am un prieten de 2 ani si am si eu o intrebare poate ma puteti ajuta ca o prietena dea mea am bagat unpic in frica.intr-o seara mam hotarat sa fac dragoste cu prietenul meu si a bagat o data penisul dar na curs sange nu nimicoare mai sunt virgina? si eu am vorbit cu cea ami buna prietena a mea iam povestit si ea mai zis sa ma uit in oglinda ca ori ce domnisoare are o gaura mica pa unde urinam daca e mare asta inseamna ac nu mai sunt daca e mica asta inseamna ca mai sunt virgina va rog ajutatima ca nu stiu ce sa fac sunt intr-un fel disperata va multumesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s