Eminescu şi evreii


articol de: Grid Modorcea / http://www.ziarultricolorul.ro/monden.html?aid=8213

Deşi au trecut 118 ani de la moartea lui Eminescu, destinul său dramatic continuă să nască spectre, să stîrnească atitudini de joasă speţă, şi să ne gîndim numai la faptul că în fruntea ICR se află un om al preşedintelui care l-a numit pe Eminescu „cadavrul nostru din debara”. Numai şi pentru această gafă impardonabilă, ce se alătură altor injurii la adresa poporului român, care ar avea „structura fecalei, fără coloană vertebrală şi fără umbră”, electoratul ar fi trebuit să-l sancţioneze pe un preşedinte iresponsabil care nu ştie să-şi aleagă oamenii. Să fie din cauză că dl. Patahîrbici ar fi evreu? Dar nu este, mi-a spus un expert în materie, dl. Teşu Solomovici, care în cartea sa recentă Istoria evreilor din România are un capitol special dedicat controversatei teme Eminescu şi evreii, în care demonstrează că nici Eminescu nu i-a porcăit pe evrei, aşa cum nici evreii nu l-au jignit pe poet. Adică de nici o parte nu au existat injurii, expresii ca acelea folosite de actualul şef al ICR, care e departe de a avea caracterul nobil al evreului. Deci piatra asta urîtă nu o aruncă un evreu, ci o lighioană alterată, vreun apistoi, anomoi sau amartoloi, cum îi numeşte Eliade pe înrobiţii Satanei (vezi Teşu Solomovici, Mircea Eliade şi evreii, pag. 64)! Dimpotrivă, evreii l-au elogiat constant pe Eminescu, l-au iubit încă din timpul vieţii. Nu e întîmplător, cred, că un scriitor evreu, A. Axelrad, a lansat sintagma „Sfîntul Eminescu”, iar Salomon Segal este întîiul traducător idiş al poeziilor lui Eminescu, cunoscîndu-l direct pe poet în casa unui prieten comun, Samson Bodnărescu. Marele folclorist, eruditul rabin Moses Gaster, scria entuziast de prietenia sufletească avută cu Eminescu, aşa cum şi lingvistul evreu Hazman Tiktin se bucura de prietenia poetului şi de cunoştinţele căpătate de la el. Dar nici Eminescu n-a rămas mai prejos, le-a făcut evreilor statui de aur. În primul rînd e vorba despre faimosul poem de tinereţe Memento mori, în care Eminescu rezervă un pasaj istoriei evreilor, descriind divin „templul Iehovei”, „miticul Ierusalim” şi pe „regii Iudeei”, apoi el a creat cel mai frumos portret care s-a făcut vreodată în literatura lumii unui evreu, înţeleptul Ruben din Sărmanul Dionis, aflat iniţial în Archaeus, capodopera filosofică a poetului. Citiţi pasajul care începe aşa: „Maistrul Ruben era un bătrîn de o antică frumuseţe”. De asemenea, în Fragmentarium Eminescu descrie un cartier evreiesc dintr-o Suceavă imaginară, redat ca „o viziune a lui Isaia”, aşa cum, în comedia neterminată Gogu tatii, întîlnim un personaj memorabil, pe nume Leizer Zolzangesind, pe care îl aflăm şi în proiectul Cenuşotcă. Acest personaj, urmă aparte în proiectele sale dramaturgice, este un „adevărat prototip de minte pe dos şi netrebnicie”, cum caracterizează Eminescu într-o cronică un personaj dintr-un spectacol evreiesc văzut la Iaşi, text considerat actul de botez al teatrului idiş din România şi nu numai. De altfel, Eminescu, care într-o faimoasă replică dată lui Xenopulos în „Timpul” scria că face parte „dintr-o familie nu numai română, ci şi nobilă neam de neamul ei”, nu putea să se comporte altfel decît ca un nobil, căci rădăcinile sale sînt adînc înfipte în cel mai pur loc al României, Ţara Făgăraşului, în satul Vad, din inima Poienii Narciselor, sat unde în registrele bisericii se păstrează numele a zeci de Eminovici, unii dintre ei, din cauza papistăşiei, luînd drumul Blajului şi ajungînd apoi în Bucovina, unde Călinescu îl găseşte pe Petrea Eminovici, strămoşul direct al poetului. Dar şi azi în Vad sînt familii de Eminovici, mîndre că se trag din stirpea marelui poet. Şi-apoi însuşi Eminescu are în Fragmentarium gînduri făgărăşene, el fiind botezat literar de un şincan, Iosif Vulcan, avînd la Cernăuţi drept profesor un alt făgărăşean, din Cuciulata, Aron Pumnul, rădăcinile sale întîlnindu-se şi cu cele ale lui Creangă, ai cărui strămoşi sînt din Crîngul Făgăraşului, aşa cum arăt în filmul Obîrşia lui Eminescu şi în volumul Ţara originilor. Acest loc a dat numeroşi bărbaţi de seamă ai neamului, de la descălecătorul Negru Vodă şi principele Ştefan Mailat la ctitorul mînăstirii de la Sîmbăta de Sus, Constantin Brâncoveanu, şi cei ulteriori, Nicolae Bălan şi Antonie Plămădeală, de la un teolog ca Inocenţiu Micu-Klein la cărturari ca Gheorghe Şincai, Ion Codru-Drăguşanu şi pînă la Dumitru Stăniloaie şi Octavian Paler, acest loc, zic, nu putea fi decît leagănul unui geniu poetic, care păstra în vinele sale nobleţea şi echilibrul unui neam care s-a consolidat de sine, iubindu-şi vecinii şi conaţionalii. Istoria făgărăşenilor e o dovadă de armonie a românilor cu ungurii, saşii, evreii şi alte nemuri. Faţă de acest filon de aur, care i-a transmis şi lui Eminescu o deschidere europeană, o înţelegere adîncă a oamenilor, dovadă că el a fost şi un mare cunoscător al Cabalei şi al culturii ebraice, elementele de xenofobie, pe care le-au speculat unii din poezia Doina şi din publicistica eminesciană, de inspiraţie naţionalistă, sînt insignifiante, cum crede şi Teşu Solomovici. Cei care încearcă să-l bage pe Eminescu în debaraua istoriei se condamnă pe sine, se bagă în haznaua pe care singuri şi-o sapă.

Anunțuri

3 gânduri despre “Eminescu şi evreii

  1. Am citit cu bucurie articolul de mai sus.
    Sint incintat ca Eminescu-si trage obirsia din Marginimea Ardealului careia ii apartin impreuna cu parintii si fratele meu.
    Intr-o versiune mai veche, antebelica si prin urmare necenzurata, am citit din fantastica Opera Politica a poetului un mare numar de articole, extrem de bine documentate cu date statistice indubitabile, referitoare la influenta nefasta, distructiva, a tesutului social satesc ca urmare a instalarii acolo a evreilor.
    Tot poetul afirma ca-n 110 dedomnii fanariote a fost distrus IN INTREGME neamul romanesc. El considera roman, boierul de orice rang si cel din urmaproprietar de teren, adica ultimul taran liber. Ei bine, intr-un secol si un deceniu toti acestia si urmasii lor ar fi fost, spune petul, adusi in sapade emn: boierii locului, maziliti, iar taranii liberi, fruntasi, iobagizati.
    Catre finele secolului XIX aproape intreaga Moldova era proprietatea fratilor Fischer !!!
    Populatia Iasului era in proportie de 90% evreiasca !!!
    Poetul si mosierul Vasile Alecsandri a fost evreu !!!

    Am spus-o si-ntr-o interventie la Tvr-i, dmnilor Eugen Simion si Nicolae Manolescu: „Eminescu n-a fost antisemit, sau anti-iudeu ci, doar un nationalist pasionat, adica, pentru cine vrea sa vada DOAR jumatatea goala a paharului: xenofob.

  2. Errata corrige:

    Din graba si datorita unei tastiere vechi ce-mi joaca feste, am comis un mare numar de erori, care sper sa nu fi impiedicat totusi intelegerea textului.
    Trebuie sa precizez ca intentionam sa scriu: „(…)poetul afirma ca-n 110 ani de domnii fanariote(…)”

    Ar mai fi de afirmat ca razmerita taraneasca de la 1907 N-AR fi avut loc, cu moartea de mii si mii de nevoiasi rurali, daca la sate nu ar fi fost prezenti arendasii avari, neinimosi si nesatui evrei.

    Dar toate aceste adevaruri ne sint cu STIINTA si cu ARTA ascunse.
    Astfel cel mai mare pericol in cunoasterea adevarurilor istorice il reprezinta comportamentul asa zis „politicamente corect”. Acesta este un mod ipocrit, pervers si profund antidemocratic, antipopular de a ascunde, de a mistifica, de a rastalmaci sau pur si simplu, de a intinde un val peste realitatea incontestabila a faptelor.
    La o astfel de politica, de ascundere a adevarurilor recente, vezi asazisa revolutie, mineriadele, etc, asistam azi cu o rusinoasa impotenta, indiferenta si resemnare, tipice caracterului, felului nostru de-a fi…

  3. Vrajeala…… comentati versurile si nu o mai dati la intors colegilor !!!IMPARAT SI PROLETAR
    Religia – o frază de dânşii inventată
    Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
    Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
    După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
    Aţi mai purta osânda ca vita de la plug? MIHAI EMINESCU
    CE PARERE AVETI?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s