Propaganda holocaustică: un gheşeft super-abject

ÎN LUCRAREA SA, pe cât de celebră, pe atât de contestată de sionişti, INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI (Editura Antet, 2000), Norman Finkelstein dezvăluie ceea ce un român nu ar fi avut curajul să facă în condiţiile actualei legislaţii execrate de guvernarea antiromânească: anume faptul că toată propaganda şi toate pretenţiile legate de holocaust sunt o mare escrocherie internaţională, dirijată de Consiliul Mondial Evreiesc. E-adevărat că, fiind evreu-american, sioniştii nu au avut curajul să-l dea în judecată pentru defăimare şi discriminare – cum s-a întâmplat cu revizioniştii din alte state obediente iudeo-masoneriei, ca Franţa, Germania, Austria, Canada etc. De exemplu, Roger Garaudy afirmase, printre altele: „Nu este vina mea dacă cei care mă acuză sunt tocmai aceia care au organizat o afacere mondială din vânzarea ciolanelor bunicilor lor!“ Şi Franţa l-a condamnat, prompt, la puşcărie (cu suspendare, fiindcă, atunci, avea peste 80 de ani). Iar Rabbi Arnold Jacob Wolf, Hillel director la Yale University, se lamenta astfel: „Se pare că, în universităţile noastre, Holocaustul este vândut, nu predat“ (cf. Michael Berenbaum, After Tragedy and Triumph, Cambridge, 1990). Dar, ca şi N. Finkelstein, A. J. Wolf a scăpat de condamnare atât pentru că era rabin, cât şi pentru faptul că în S.U.A. nu s-a ajuns, deocamdată, la starea din România, de lichelism politic deplin faţă de sionişti, încât să se promulge o lege criminală ca O.U.G. nr. 31/2002, prin care Guvernul, la presiunea evreilor din interior şi din afară, te poate băga la puşcărie dacă conteşti existenţa holocaustului.Dar, între timp, situaţia internaţională s-a mai schimbat în favoarea revizioniştilor, adică a adevărului. Astfel, în urma Conferinţei Internaţionale despre „holocaust“, din 11-12 decembrie 2006, de la Teheran, a fost eliberat, în 20 decembrie 2006, din închisoarea din Austria, revizionistul german Ernst Zündel.

Un alt fapt major, intervenit între timp, este Protestul Uniunii Vatra Românească, formulat recent (vezi in subsolul articolului), faţă de furtul comis de Mosad, la Paris, în 1990, când a sustras Memoriile lui Wilhelm Filderman. Acest Protest are o importanţă excepţională – indiferent dacă Israelul va restitui sau nu manuscrisele – fără să le falsifice – Academiei Române, proprietara lor de jure.

Continuare: http://ro.altermedia.info/opinii/propaganda-holocaustic-un-gheeft-super-abject_7658.html#more-7658